"La limita de jos a cerului" ne asteapta pe ecrane cu o poveste de peste Prut, dulce-amara dar extrem de vie

 

La limita de jos a cerului aerul se respira diferit, iar perspectiva se ingusteaza, dar asta nu inseamna ca nu se poate visa; iar visurile se suprapun adesea si le umbresc pe ale altora, pana le sufoca. Si fix in acest punct stau Viorel, un tanar dintr-un orasel banal din Republica Moldova si povestea lui marunta dar atat de firesc si cu finete spusa.

 

Nu stim cum e cerul la Chisinau, dar ne bucuram ca l-am putut intui in filmul lui Igor Cobileanski, dupa cum ne bucuram ca regizorul de peste Prut s-a apucat de pus lungmetraje pe ecran. Il redescoperim cu placere si pe Corneliu Porumboiu in postura de scenarist (co-scenarist fiind regizorul) intr-un fir narativ care curge lin, cu dialoguri inteligente si umor de limbaj pe care-l veti savura pana la ultimul strop.

 

 

 

 

Intamplarea face sa ne tot lovim de vieti de adolescenti pe ecrane in aceasta toamna. Dar in timp ce Lupu are la Bucuresti o zbatere onirica, Viorel cel din Replublica Moldova, are, la numai cativa ani distanta, cea mai banala existenta din Univers. Departe de banalitate se afla insa cel care-l joaca, Igor Babiac student inca la Chisinau sau carismaticul Sergiu Voloc, in rolul prietenului eroului, Gasca, care a mai aparut in scurtmetrajele lui Cobileanski, Când se stinge lumina, Saşa, Grişa şi Ion sau in Nuntă în Basarabia (regia Nap Toader).

 

E asa o subtilitate in faurirea scena cu scena a caracterului lui Viorel incat la final nu-ti vine parca sa crezi unde te duce filmul. Cutii postale albastre sau gri sunt umplute cu plicuri cu droguri de catre Viorel, baiatul amabil care-si ajuta prietenul, Gasca, in incercarea sa de a depasi limita de jos a cerului si de a zbura, dupa cum ii e partener si la furat masini.

 

Iar lui Viorel ii nuanteaza banalul iubirea pentru Maria (Ela Ionescu), cea mai nepotrivita fiinta de care s-ar putea indragosti. Intre mama care-l bate parinteste la cap sa-si gaseasca o slujba, curatat cartofi si facut gainarii, acest minunat pierde-vara cu un zambet inocent in coltul buzelor se da peste cap ca in povesti si devine capabil de gesturi abominabile. De fapt, nu face decat sa se niveleze, sa se uniformizeze, sa intre in rand cu toata lumea cea meschina care nu mai ridica privirea mai sus de limita de jos a cerului, intr-o existenta mereu cenusie, ca si lumina filmului.

 

Un rol plin ii reuseste si lui Igor Caras-Romanov, care-l joaca pe politistul pasionat de oina, aparent lupul dar caruia mielul Viorel ii aseaza botul pe labe. Filmul lui Cobileanski este viu si proaspat si reuseste sa se detaseze frumos in peisajul premierelor romanesti ale toamnei.

 

Click pe foto pentru marire

Foto: La limita de jos a cerului / FB

• Tag-uri