Vezi in jur

descriere.

Cimitirul Bellu

Pana la jumatatea sec. XIX, bucurestenii isi ingropau mortii in jurul bisericilor, existand insa si 7-8 cimitire in afara orasului, pentru populatie si pentru saraci.



Cum Bucurestiul a tinut intotdeauna pasul cu noul, legiuitorii de atunci hotarasc desfiintarea vechilor cimitire de pe langa bisericile centrale si hotarasc "Legiuirea pentru inmormantari afara din oras" care apare in 1831. Abia in 1850 o comisie a Sfatului Orasenesc discuta concret crearea altor cimitire in afara orasului, unul dintre ele fiind de pe ulita Serban-Voda, unde era o mare gradina a baronului Barbu Bellu (1825-1900), ministru al Cultelor si Justitiei, invecinata cu o mosie a Manastirii Vacaresti, ce avea acolo trei mori de vant. Acest teren este donat de baronul Bellu, Sfatului Orasenesc, calugarii de la Vacaresti urmandu-i exemplul.



La 26 noiembrie 1852, Sfatul Orasenesc hotaraste inceperea lucrarilor pentru amenajarea cimitirului, iar in ianuarie 1853, arhitectul Alexandru Orescu intocmeste planurile pentru constructia unei capele pe locul vechii biserici a lui Bellu cel Batran (1799-1853), cel care fusese casatorit cu Irina, fata marelui Ban Vacarescu si stranepoata lui Ienache Vacarescu, cel omorat de turci impreuna cu domnul Constantin Brancoveanu.

 

Din 1862, Cimitirul Bellu trece sub autoritatea Municipalitatii Capitalei. In Monitorul Ţarii Romanesti, din aprilie 1860, se anunta amenajarea si altor cimitire in afara barierelor, pentru comunitatile israelite, catolice, evanghelice, protestante, calvine, armene, musulmane, un cimitir pentru detinuti, si unul al saracilor. Se mai deschid cimitire particulare. Din raportul doctorului Iacob Felix, medicul sef al Primariei Capitalei, de la sfarsitul anului 1877, rezulta ca orasul avea atunci 17 cimitire.

 

In urma poruncii guvernului de desfiintare a cimitirelor de pe langa bisericile bucurestene, familiile instarite si-au mutat osemintele stramosesti in cimitirul Bellu. Sunt mentionate familiile Cantacuzino-Rafoveanu (1863), Scarlat Rosetti (1865), Vacarescu ― oseminte din sec. XVI, Florescu, Ghica, Ralet, Filitti, Zefcari, Campineanu, Mihailescu, Barbu Slatineanu, aduse de la biserica Sf. Ioan cel Mare (ce a existat in locul Casei de Depuneri actuale), de la manastirea Sarindar (acum Cercul Militar), si de la alte biserici buucrestene. Cimitirul Bellu de la 17 ha cate avea in 1859, la 20 ha in 1960, are in prezent cca 28 ha.

 

Paul Filip
in "Panteonul National", Ed. Afir, Bucuresti, 2001

www.bellu.ro

vezi toata descrierea
Adresa: Calea Serban Voda nr. 249, Sector 4 Bucuresti (Eroii Revolutiei)
Program:
L - Mi:08:00 - 16:30
Joi:09:00 - 18:00
V - S:08:00 - 14:00
Duminica:Inchis
Web: http://www.bellu.ro/

share.

recomanda orasulm.eu

» Vezi toate articolele
publicitate.