Retro Bucuresti: Fenomenul Lipscani - intre bucuria turistilor si a tinerilor mainstream si privirea dispretuitoare a hipsterilor

 

Deseori, in fata intrebarii puse cel mai adesea de catre straini: Cum vedeti voi Centrul Vechi?, primul gand care-mi vine in minte este ca alegem sa-l ocolim, pentru ca s-a transformat intr-o zona mult prea pestrita si galagioasa, in care turistii abia aterizati la Bucuresti au parte de preturi mai mult decat piperate si de o portie zdravana de kitsch.

 

 

 

 

 

In cativa ani de cand Lipscaniul a fost modernizat si s-a transformat intr-una dintre zonele fierbinti ale distractiei bucurestene, o mare parte dintre cei care mergeau la o bere in centru pe vremea cand nu existau decat Club A, Fire sau Backstage (actualul Mojo) au inceput sa se simta stingheri pe strazile cu terase la tot pasul si cu muzica din ce in ce mai comerciala. Mai ales ca Lipscaniul a incetat, o data cu disparitia anumitor cluburi si baruri (Atelier Mecanic, Interbelic etc.) sa mai ofere cate un colt de strada pentru toate gusturile.

 

Dar marea calitate a acestui mic oras din oras este ca a stiut sa se reinventeze de-a lungul timpului, pentru ca zarva si haos au existat mereu in acest perimetru in care odinioara micile pravalii si negotul faceau legea. Dar inainte de a privi retro peste umarul istoriei, ar mai fi ceva. Acel ceva care i-ar putea readuce inapoi in cetate chiar si pe cei mai blazati si mai simandicosi dintre noi. Pe cei care nu mai vad decat spoiala si problemele din spatele zidurilor subrezite de reabilitari de suprafata si lumea pestrita care nu a aflat ca exista, asa cum e firesc, alternative mai mult decat decente de iesit in oras.

 

In curand chiar pe strada Lipscani, la numarul 55, se va deschide un concept store Carturesti, in spatiul generos (peste 800 de metri patrati) si proaspat renovat al fostei banci-bijuterie a familiei Chrisso­veloni. Va fi o interpretare in spiritul zilelor noastre al conceptului de librarie, dotata negresit cu o cafenea.

 

Cea de-a doua veste buna este ca unul dintre hanurile unde trageau pe vremuri negustori veniti din toata Europa, Hanul Gabroveni este in plina renovare si transformare in spatiu de evenimente. Aici vor exista un punct de informare turistica, spatii de expozitii, o sala de spectacole de 200 de locuri, iar hanul va fi si nou sediu al ArCuB.

 

 

Scurta privire in trecut

 

Pe final de secol al XVI-lea exista in oras o strada care facea legatura intre principalele artere comerciale ale Bucurestiului. Strada, numita Ulita Mare, s-a umplut rapid de mici pravalii. Negustori romani, dar si straini aveau aici magazine cu vitrine largi la parterul cladirilor, iar deasupra existau camere de locuit. Datorita negustorilor din Leipzig care aprovizionau pravaliile de pe Ulita Mare, strada se va numi incepand cu 1750, Lipscani. Iar in jurul ei va aparea o retea de stradute mici care isi vor impumuta numele de la specificul comerciantilor care-i imbiau pe trecatori: Selari, Gabroveni, Blanari etc.

 

In afara de pravalii, centrul era populat cu hanuri: Hanul lui Manuc, Hanul cu Tei, Hanul Gabroveni etc., cu case de toleranta dar si cu mici carciumioare, strabunicile barurilor de astazi. In 1948 toate casele din zona trec in proprietatea statului si pana tarziu, in anii '90, zona a fost populata cu precadere de rromi si de oameni ai strazii, iar cladirile au inceput sa se degradeze ducand la acel aer de mica Havana, astazi disparut si pe care multi il regreta.

 

A urmat apoi faza santier - de renovare, reconstructie si reabilitare si iata-ne in zilele noastre, cu un Centru Vechi in care avem de toate: magazine Adidas si H&M langa mici magazine cu de toate si cele cu rochii de mirese, shaormerii si restaurante cu pretentii, cluburi numai bune de scos banii turistilor din buzunar, cantareti ambulanti si in curand cultura. 

• Tag-uri