Retro Bucuresti: Povestea garilor bucurestene

 

Garile, aceste spatii de trecere dintr-un taram in altul au exercitat o reala fascinatie, atat pentru artisti (pictori, romancieri, muzicieni) dar si pentru calatori. Un drum spre sau de la gara este egal de multe ori cu inceputul sau sfarsitul unei aventuri, al unui capitol.

 

Bucurestiul este, in mod firesc, si cel mai important punct feroviar al tarii, aici fiind prezente, mai mult sau mai putin active, mai multe gari, dintre care amintim Gara de Nord, Gara Filaret, Gara Obor, Gara Basarab, Gara Baneasa.

 

Cea mai importanta gara a tarii este Gara de Nord, initiata la finalul lui 1869 din nevoia de a lega Bucurestiul de nordul tarii (legatura cu sudul era deja realizata prin Gara Filaret). Terenul pe care s-a construit intreg ansamblul de cladiri si liniile ferate apartinea boierului Dinicu Golescu care a dat si numele bulevardului vecin cu gara.

 

Inaugurata oficial in 1872, Gara Targoviste devine in 1888 Gara de Nord, moment care marcheaza si prima sa reabilitare. Mai tarziu apar salonul regal dar si centrala telefonica a garii cu 25 de linii telefonice.

 

Zona din jur s-a dezvoltat o data cu gara, iar intregul cartier este afectat de bombardamentele din cel de-al Doilea Razboi Mondial. Supravietuitoare, gara a scapat de si de planurile de sistematizare ale lui Ceausescu care intentiona sa o demoleze si sa construiasca alta la marginea orasului, la inceputul anilor ‘90. Astazi cladirea garii se afla pe lista Lista Monumentelor Istorice din România si nu mai putin de 200 de trenuri vin si pleaca de aici.

 

 

O alta gara care apare in oras la inceputul secolului trecut (1903), este Gara Obor, situata in partea de est. Interesanta cladire construita in stil neoromanesc este atribuita fie arhitectului Petre Antonescu fie lui Constantin Giogolea. Amplasarea a tinut cont si de faptul ca in apropiere se tinea oborul.

 

Desi in ultimii ani este tot mai putin solicitata, iar cladirea originala a fost mutilata in urma unor modificari neadecvate, Gara Obor ramane locul care a vazut file importante din istoria noastra. Aici au sosit o parte din tezaurul romanesc dat in pastrare Rusiei in timpul Primului Razboi Mondial.

 

In anii ’30 se ia decizia construirii a doua gari destinate primirii cu fast a familiei regale si a diversilor demnitari: una in Bucuresti si cealalta in Sinaia. Pentru capitala se alege un teren situat in afara orasului (pe-atunci), la Baneasa, nu departe de casa doctorului Nicolae Minovici.

 

Apare astfel Gara Regala Baneasa, din care nu lipsesc incaperi destinate oaspetilor speciali dar si un salon regal. Astazi mai poti merge la Gara Baneasa pentru vreo petrecere sau vreun festival.

 

Vom incheia prin a spune ca cea mai veche gara a orasului, astazi in ruina, este Gara Filaret, inaugurata in 1869. Ulterior, si-a pierdut suprematia in fata Garii de Nord.

• Tag-uri